Cred că-ți lipseşte maxim o verigă!

Acum două zile, publicația noastră anunța că va scrie despre artă. Cu precădere despre arta uitată pe undeva prin Sângeorz Băi în curtea unei şcoli unde zac sculpturi de o valoare extraordinară. Anunțul nostru a creat reacții diverse în mediul online, mai ales că folosisem acolo cuvântul… maxim, ca formă suavă a unei ironii lejere de toamnă. Concret, un personaj cu numele maxim Dumitraş s-a simțit lezat din oficiu, a început să facă pe victima unui viol intelectual deşi neprihănirea artistică şi-a pierdut-o pe dealurile Sângeorzului înainte să învețe alfabetul creației originale. Pentru cei care nu-l cunosc, maxim Dumitraş se recomandă ca fiind artist plastic. Şi director al Muzeului de Artă Comparată din Sângeorz Băi.

Nu aveam de gând să-i facem reclamă, dar multitudinea mesajelor pe care ni le-a înmânat online, cu gramatica de a IV-a făcută cornet pentru semințe de dovleac, ne-a dat o idee. Ca lui Iuda care a plătit cu o idee nota pentru Cina cea de taină. Dar cum nu putem trăda arta, ne-am gândit să ajutăm victima să se dezvolte maxim. Se spune că Dumnezeu nu face rebuturi iar de la acest concept primordial trebuie să purcedem a vorbi despre maxim. Foloseşte banii publici pentru a susține într-o zonă cu specific rural ideea eliberării prin artă, organizând tabere de creație după modelul, păstrând proporția, Woodstock din muzică. Aceste tabere de pregătire paramilitară a viziunii artistice, închise uneori după sârma ghimpată a realității obsesiv-compulsive (şi asta sună maxim), au darul de a descătuşa energii creatoare venite din străfundul percepției umane. Marc Chagall spunea că ” arta începe acolo unde se termină natura”, însă pentru maxim Dumitraş, un spirit ascuns pervers în spatele artei de sorginte abstractă, totul se reflectă bombastic, având în vedere creațiile sale ce ignoră natura a cărui frumusețe a revărsat-o Dumnezeu la Sângeorz Băi. De altfel, natura este folosită maxim ca suport obscen pentru grătare şi pahare de vin în vreme ce focul creativ este susținut cu lemn de la ocolul silvic. Abstractizarea la maxim a artei produse de Dumitraş la Sângeorz face deliciul protipendadei cu parfum intelectual din județ. În cadrul vernisajelor miroase a spirit protejat de molii cu spray cumpărat din magazinele +38. Se mai şterge praful social, din când în când, pentru a se justifica banii publici şi a crea impresia că arta abstractă la maxim devine, vrea nu vrea cetățeanul, parte integrantă din viața publică. Sângeorz Băi a devenit o pătură caldă peste picioarele reci ale ipocriziei artistice, dar populația nu exploatează la maxim acest reper irefutabil al frumosului din bizar. Abstractizarea aşa cum a văzut-o Kandinsky, părintele acestui curent, are apartenența unei elite urbane prin excelență. La Sângeorz Băi ea se potriveşte precum nuca-n perete care oricum nu se sparge din cauza unei forțe creatoare minime. Aşa că Dumitraş foloseşte ciocanul, uneori şi aparatul de sudură pentru a scoate la iveală miezul din sâmburele unui adevăr pe care oricum l-au descoperit alții înaintea lui. Recent, o lucrare a sa aflată la intrarea în Sângeorz Băi a fost înlăturată din cauza stării precare. Rugina a mâncat din carnea creației şi astfel pericolul public era iminent. Veriga, aşa se numea lucrarea, a fost plătită de nişte italieni, interesați mai mult de industrie decât de cultură. 9 din 10 locuitori ai oraşului nu au ştiut vreodată ce reprezenta lucrarea.

Pe scurt, conform autorului, ea reprezenta legătura dintre cer şi pământ, parte a unui lanț ale cărui zale au fost produse prin unele oraşe ale Europei. Configurația acestora este asemănătoare cu aceea din Sângeorz, dar diferă materialul. În străinătate ele sunt din piatră, marmură, deh capitalism. Pentru Sângeorzul socialismului-democrat-artistic, denumire inspirată de prezența în peisaj şi a deputatului PSD, Daniel Suciu, s-a folosit tablă de la Remat. Spuneam că ideea uniunii dintre cer şi pământ are rădăcini mai vechi. A fost folosită şi de Brâncuşi la Coloana Infinitului. Mulți l-au comparat pe Dumitraş cu Brâncuşi, o jignire artistică impardonabilă, deoarece geniul din Hobița nu s-a îndepărtat de esența sa rurală. Şi-a lăsat inima şi sufletul la țară spre deosebire de subiectul nostru care s-a expus maxim unei interferențe cu urbanul science-fiction. În plus, Brâncuşi a spus celor care-l considerau abstract: ” Sunteți nişte imbecili!”. Poate că v-am plictisit, dar modul în care a pozat în victimă Dumitraş, deşi Ziar la negru nu i-a tulburat spiritul creator şi nu l-a pomenit nici în pomelnic, dă de gândit şi ne vom apleca intens asupra activității acestuia ca şi consumator de bani publici. În plus, abstractul din Sângeorz este ireal. Lângă oi, cu cioban cu tot, veriga abstractă are relevanța balenelor cu cocoaşă existente în Sahara. Cultura ar trebui făcută pentru oameni. Uneori, pe înțelesul lor, altfel recunoaşterea talentului s-ar putea acoperi doar cu iluzii pornite din meschinăria unor pseudo-elitişti.

Papa Grigorie, sfânt recunoscut şi de ortodocşi ca Grigorie cel Mare, a luat o decizie majoră în timpul unui post al Paştelui. Întrucât credincioşii nu aveau alimente care să susțină postul, Grigorie cel mare a decretat că iepurii sunt peşti! Deci, există posibilitatea ca Dumitraş să nu fie maxim, ci doar minimul decenței. Şi îi lipseşte şi o…verigă. Din Sângeorz.

P.S. Cuvântul „maxim” se scrie cu literă mică. Doar dacă este la începutul frazei se scrie cu literă mare. Ceea ce nu a fost cazul în acest articol.